14. Deja-vue

De ani de zile merg pe-un drum,
Tot căutându-mă prin vetre,
Uitându-mă atent prin pietre,
Recalculez... cenuşă, scrum,
Miros poate cunosc vreun fum.

Momente care-mi par lucizi,
Ce trec prin ele-a doua oară,
Îmi pare că mă trag pe sfoară,
Căci mă trezesc şi le trec iară,
Un sfert din anii mei perfizi.

Şi amintiri, s-au alungit,
Şi nu ştiu dacă-s viitoare,
Sub alte bolţi, alt răsărit,
Se-ncurcă gândul şi mă doare,
Îmi amintesc... dar le-am trăit?

Imagini! Cred că-s din trecut.
Din alt trecut, ce mă cunoaşte,
Ce cred c-acum e numai moaşte,
Şi stă mereu să mă împroaşte,
Cu ce-am greşit, sau n-am făcut?

Profet întru trecut mă ştiu,
Mă simt ca uns şi-aşa mă laud,
Căci m-am născut să reînviu,
Cu moarte-n trup, cu gândul viu,
Cum am tot fost... mă tot recaut.

Miros, poate cunosc vreun fum,
Tot căutându-mă prin vetre,
Recalculez, cenuşă, scrum,
Uitându-mă atent prin pietre,
Sunt ani şi merg pe-acelaşi drum.