Prin vremuri de vis trecătoare,
Prin timpuri de azi ce-ntristează,
Se nasc mereu schizofrenici,
Ce urma gândiri vânează.
Din umbra-amăgirii eterne,
Din nimbul ce-nalţă Preasfântul,
Apar nostalgicii nopţii,
Ce-njură melodic cuvântul.
Cu viaţa plătesc legământul,
Prin viaţă-şi sălăşluie moarte,
Când viaţa le-nseamnă cuvântul,
Cuvântu-i menit să-i îngroape.
Mereu îşi bleastămă tocul,
Când foaia jigneste gândirea,
Nu-i stare, nu-i moarte, nu-i aer,
Ci tihna ce-aşteaptă-mplinirea.
Netrebnici în vremuri păgâne,
Sau genii uitate sub prafuri,
Se plâng şi-şi plâng rânduirea,
Pe-uscat s-au nascut batiscafuri.
Răscoale-ntreite de spasme,
Încântă s-atragă noi duhuri,
N-am somn căci am viaţa marcată,
Dau traiul pe-o carte de stihuri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu